Acte Juridice, Formulare, Modele de cereri si contracte : Supralegalizarea si apostila
Asistenta Juridica

Prima Pagina          
Cautare generala

-Administratie
Institutii Publice

   Consiliile Judetene
   Judetele Romaniei
   Prefecturi
   Primarii
   Evidenta Populatiei
   Directiile de Pasapoarte
   Directiile Eliberari Pemise si Inmatriculari
   Directii de Statistica
   Arhivele Nationale
   Agentiile Domeniilor Statului
   Administratii ale Apelor Romane
   Drumurile Nationale
   Autoritati Sanitar-Veterinare
   Oficiile pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
   Oficii Judetene de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
   A.P.I.A.
   Oficii Judetene pentru Consultanta Agricola
   Directiile de Agricultura
   Directiile FitoSanitare
   Ocoale Silvice
   Asociatii de Vanatoare si Pescuit
   Regiunile de Dezvoltare
   Agentiile pentru Protectia Mediului
   Casele de Asigurari de Sanatate
   Casele de Pensii
   Agentii de Somaj
   Asociatia Nevazatorilor
   Protectia Copilului
   Agentii Teritoriale pentru Prestatii Sociale
   Compartimente A.N.E.S.
   Consilii de Formare Profesionala
   Cartelul "Alfa"
   Administratiile financiare
   Trezorerii
   Camerele de Comert
   Curtile de Conturi
   Garzile Financiare
   Protectia Consumatorului
   Consiliul Concurentei
   Corpul Contabililor Autorizati
   Lista Contabililor Autorizati
   Lista Consultantilor Fiscali
   Tabloul arhitectilor din Romania
   Serviciile Judetene de Metrologie Legala
   Centre Evaluatori ANEVAR
   Agentiile pentru Conservarea Energiei
   CENTROCOOP
   ANCOM (ANRCTI)
   Inspectorate Scolare Judetene
   Directii Tineret
   Directii Judetene pentru Sport
   Federatii de Sport
   Biblioteci Judetene
   Directii Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National
   Centre Judetene pentru Cultura Traditionala
   Muzee Judetene
   Biserici si Culte
   Teatre Judetene
   Federatia Sindicala "Spiru-Haret"
   Barouri de avocati
   Tabloul avocatilor
   Tabloul mediatorilor
   Birouri Avocatul Poporului
   Birouri de Cadastru
   Instante de Judecata
   Parchete
   Penitenciare
   Institute de Medicina Legala
   Notari Publici
   Executori Judecatoresti
   Lichidatori
   Consilieri Proprietate Intelectuala
   Traducatori Autorizati de MJ
   Colegiile Farmacistilor
   Colegiile Medicilor
   Colegiile Medicilor Dentisti
   Ordinul Asistentilor Medicali
   Spitale
   Centre Judetene Antidrog
   Centre de Transfuzie Sanguina
   Directiile de Sanatate Publica
   Crucea Rosie Romana
   Inspectorate de Stat in Constructii
   Auditori Energetici
   Inspectorate de Munca
   Garzile de Mediu
   Vamile
   I.S.U.
   InfoTrafic
   S.R.I.
   Birourile de Imigrari
   Autoritatile pentru Straini
   Politia Romana
   Jandarmeria Romana
   Centre Militare Judetene
   CREDITCOOP
   Casele de Ajutor Reciproc
   Retea CEC Bank
   Retea BCR
   Retea BancPost
   Retea BRD
   Retea Raiffeisen
   Retea Banca Carpatica
   Retea Banca Transilvania
   Retea Romextera Bank
   Oficii Postale
   Agentiile de Voiaj si Statiile CFR
   ARR-uri
   RAR-uri
   Statele Lumii
   Misiunile Diplomatice

 

 

Sunteti aici: Asistenta Juridica » Cereri, Formulare, Modele de contracte » Acte in legatura cu Notariatele » Supralegalizarea si apostila


Supralegalizarea si apostila


Conform articolului 3 din Convenţia nr. 12, în statele semnatare “apostila” este singura formalitate care trebuie solicitată pentru a atesta veridicitatea actelor străine. Această formalitate nu poate fi impusă atunci când o înlătură legile, regulamentele, uzanţele în vigoare în statul în care actul urmează să fie prezentat, sau o înţelegere separată între două sau mai multe state semnatare ale Convenţiei nr. 12.

Informaţiile din acest material sunt structurate pe două secţiuni:

Secţiunea I: Statele membre ale CONFERINŢEI DE LA HAGA, semnatare ale Convenţiei nr.12

Secţiunea a II-a: Statele nemembre ale CONFERINŢEI DE LA HAGA, semnatare ale Convenţiei nr.12

Numărul statelor semnatare ale Convenţiei nr. 12 este în continuă creştere, pe măsură ce aderarea lor este votată în sesiunile de lucru ale CONFERINŢEI DE LA HAGA.

În continuarea materialului, se află lista statelor cu care România a încheiat tratate sau convenţii bilaterale de asistenţă juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de supralegalizare sau apostilare.

În situaţia în care nu apar în lista statelor utilizatoare de „apostilă” sau în lista statelor cu care România a încheiat tratate sau convenţii bilaterale de asistenţă juridică în materie, pentru respectivele state (de exemplu Canada) se aplică, în continuare, procedura supralegalizării a cărei explicare se află în finalul acestui material.

Pentru alte informaţii referitoare la lista statelor semnatare ale Convenţiei nr. 12/5 octombrie 1961 a CONFERINŢEI DE LA HAGA, puteţi accesa adresa de Internet: www.hcch.net.

MENTIONAM CA PENTRU SPANIA SI GERMANIA TREBUIE APLICATA APOSTILA

 


SCUTIREA DE SUPRALEGALIZARE ŞI APOSTILARE

România a încheiat cu Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Cuba, Republica Moldova şi Republica Populară Mongolă tratate/acorduri care prevăd scutirea de supralegalizare sau orice altă formalitate. Aceste state nu sunt parte la Convenţia nr. 12 cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, cu exceptia Republicii Moldova.

NOTA:
În ceea ce priveşte Republica Populară Chineză, Ministerul Justiţiei ne-a informat, în mod neoficial, că, în practică, acest stat solicită supralegalizarea actelor străine, deşi există tratatul bilateral care prevede scutirea de orice formalitate.


De asemenea, România a încheiat convenţii/tratate care prevăd scutirea de supralegalizare sau orice altă formalitate cu Republica Albania, Republica Austria, Regatul Belgiei, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia , Republica Franceză, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară. Deşi aceste state sunt parte la Convenţia de la Haga, conform art. 3 alin. 2 din această convenţie multilaterală nu e necesară aplicarea apostilei, întrucât atunci când există o înţelegere între două state contractante de asemenea manieră, actele unei părţi sunt valabile pe teritoriul celeilalte fără îndeplinirea nici unei formalităţi (nici de supralegalizare, nici de apostilare).

LISTA
STATELOR CU CARE ROMANIA ARE SEMNATE
CONVENTII/TRATATE DE ASISTENTA JURIDICA CARE PREVAD SCUTIREA DE SUPRALEGALIZARE
MAI 2007

1. Albania - Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Albania privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 463/1960, publicat în B. Of. nr. 4/18.011961 – art. 3

2. Austria - Conventia între România si Republica Austria cu privire la asistenta juridică în materia dreptului civil si de familie si la valabilitatea si transmiterea actelor si Protocolul anexă la conventie, încheiate la Viena la 17 noiembrie 1965, ratificate prin Decretul nr. 1179/1968, publicat în B. Of. nr. 4/9.01.1961 – art. 26

3. Belgia - Conventie între Republica Socialistă România si Regatul Belgiei privind asistenta juridică în materie civilă si comercială, ratificată prin Decretul nr. 368/1976, publicat în B.Of. nr. 93/4.11.1976 – art. 14 si 8, pct. 2

4. Bosnia si Hertegovina (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 - art. 47

5. Bulgaria - Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Bulgaria privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 109/1959, publicat în B. Of. nr. 11/31.03.1960 – art. 13

6. Cehia - Tratatul dintre România si Republica Cehă privind asistenta judiciară în materie civilă, semnat la Bucuresti la 11 iulie 1994, ratificat prin Legea nr. 44/1995, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 106/31.05.1995 – art. 23

7. China - Tratatul de asistentă juridică în materie civilă si penală dintre România si Republica Populară Chineză, semnat la Beijing la 16 ianuarie 1991, ratificat prin Legea nr. 12/1992, publicată în M.Of. nr. 32/03.03.1992 – art. 34

8. Coreea de Nord - Acord între Republica Socialistă România si Republica Populară Democrată Coreeană cu privire la asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 305/1972, publicat în B. Of. nr. 87/7.08.1972 - art. 10

9. Croatia (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 - art. 47

10. Cuba – Conventie între Republica Socialistă România si Republica Cuba privind asistenta juridică în materie civilă, familială si penală, ratificată prin Decretul nr. 67/1981, publicat în B.Of. nr. 19/27.03.1981 – art. 5

11. Franta – Conventie între Republica Socialistă România si Republica Franceză privind asistenta juridică în materie civilă si comercială, ratificată prin Decretul nr. 77/1975, publicat în B.Of. nr. 79/22.07.1975 – art. 10

12. Macedonia – Conventia dintre România si Republica Macedonia privind asistenta juridică în materie civilă, semnată la Bucuresti la 12 noiembrie 2003, ratificată prin Legea nr. 356/2004, publicată în M. Of. 839/13.09.2004 – art. 21

13. Moldova – Tratat între România si Republica Moldova privind asistenta juridică în materie civilă si penală, ratificat prin Legea nr. 177/1997, publicată în M.Of. nr. 310/13.11.1997 – art. 22

14. Mongolia – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Mongolă cu privire la asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 415/1973, publicat în B.Of. nr. 116/31.07.1973 – art. 18

15. Polonia - Tratat dintre România si Republica Polonă privind asistenta juridică si relatiile juridice în cauzele civile, încheiat la Bucuresti la 15 mai 1999, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 65/1999, publicată în M.Of. nr. 414/30.08.1999, aprobată prin Legea nr. 33/2000, publicată în M.Of. nr. 158/17.04.2000 – art. 13

16. Rusia – (prin declaratie de succesiune) Tratat între Republica Populară Română si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistentei juridice în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 334/1958, publicat în B.Of. nr. 30/4.08.1958 – art. 12

17. Serbia (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 - art. 47

18. Slovacia – (prin declaratie de succesiune) - Legea nr. 30/2000 privind Protocolul între Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, conventiilor si a altor întelegeri încheiate de România cu Cehoslovacia) Tratat între Republica Populară Română si Republica Cehoslovacă privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 506/1958, publicat în B.Of. nr. 6/18.02.1958 – art. 13

19. Slovenia (prin declaratie de succesiune) – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenta juridică, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat în B.Of. nr. 6/6.02.1961 - art. 47

20. Spania – Conventia dintre România si Spania – complementară la Conventia privind procedura civilă, încheiată la Haga la 1 martie 1954 -, semnată la Bucuresti la 17 noiembrie 1997, ratificată prin Legea nr. 235/1998, publicată în M. Of. Nr. 480/14.12.1998 – art. 8 - ATENTIE APOSTILA

21. Ungaria – Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Ungară privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale ratificat prin Decretul nr. 505/1958, publicat în B.Of. nr. 2/17.01.1959 – art. 13


PROCEDURA SUPRALEGALIZĂRII

Supralegalizarea reprezintă procedura care se aplică actelor cu elemente de extraneitate, folosite în relaţiile cu statele cu care România nu are tratate sau convenţii de asistenţă juridică în materie sau nu sunt semnatare ale Convenţiei nr. 12/5 octombrie 1961 a CONFERINŢEI DE LA HAGA şi pentru care nu se aplică “Apostila”.

În conformitate cu prevederile art. 57 din Legea nr.36/1995 privind notarii publici şi activitatea notarială, “În cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea semnăturii şi sigiliului notarului public de către Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi misiunea diplomatică sau oficiul consular din România, ale statului în care actul urmează a fi folosit, notarul public va pune în vedere părţii obligaţia îndeplinirii acestei cerinţe.

Birourile notariale nu pot lua în considerare actele care emană de la autorităţile altui stat, decât dacă semnăturile şi sigiliile acelor autorităţi sunt supralegalizate de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României, din acel stat, sau de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

În cazul în care prin convenţii la care România este parte se prevede altfel, se aplică acele convenţii”.

Această prevedere legală se coroborează cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, articol în care se specifică următoarele: “Actele oficiale întocmite sau legalizate de către o autoritate străină pot fi folosite în faţa instanţelor române numai dacă sunt supralegalizate pe cale administrativă ierarhică şi, în continuare, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, spre a li se garanta astfel autenticitatea semnăturilor şi sigiliului.

Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmată de supralegalizarea efectuată fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular român, din statul de origine fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular ale statului de origine, în România şi, în continuare, în ambele situaţii, de către Ministerul Afacerilor Externe.

Scutirea de supralegalizare, este permisă în temeiul legii, al unei înţelegeri internaţionale la care este parte România sau pe bază reciprocitate.

Supralegalizare actelor întocmite sau legalizate de instanţele române se face, din partea autorităţilor române, de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe, în această ordine”.

În expunerea de faţă nu ne propunem să analizăm situaţia în care există scutire de supralegalizare, în temeiul legii, în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte (de exemplu cu statele semnatare ale Convenţiei nr. 12/5 octombrie 1961 a CONFERINŢEI DE LA HAGA, conform căreia statele semnatare aplică “Apostila”) sau pe bază de reciprocitate.

Scopul acestei expuneri îl reprezintă prezentarea pe scurt a etapelor necesare pentru supralegalizarea documentelor ce emană de la un notar public român, urmând ca aceste documente să fi utilizate în străinătate (de exemplu, acte autentice - procuri, declaraţii etc. - sau traduceri legalizate ale unor acte de studii, stare civilă etc.) sau în cazul supralegalizării unor documente emise de autorităţi publice din străinătate pentru a fi utilizate în cadrul procedurilor notariale, pe teritoriul României.

În primul rând, ar trebui pornit de la explicarea termenului de supralegalizare.. Cuvântul, în sine, este unul compus din prefixul augmentativ “supra” şi substantivul “legalizare”. În fond, este vorba despre o legalizare în plus - o certificare suplimentară a originalităţii, autenticităţii sau legalităţii întocmirii unui anumit document.

Altfel spus, este vorba despre o certificare a faptului că un anumit document a fost autentificat, legalizat, tradus sau emis în forma cerută şi de către o autoritate sau instituţie competentă să îndeplinească acel document, în ţara de provenienţă a documentului, mergând pe principiul de drept internaţional privat „locus regit actum", enunţat în art. 71 alin. 2 din Legea nr. 105/1992: “Actul se consideră, totuşi, valabil din punct de vedere al formei dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de una din legile următoare:

a. legea locului unde a fost întocmit;

b. legea naţională sau legea domiciliului persoanei care l-a consimţit;

c. legea aplicabilă potrivit dreptului internaţional privat al autorităţii care examinează valabilitatea actului juridic.”

Justificarea procedurii de supralegalizare provine tocmai din imposibilitatea notarului public român de a verifica prin propriile mijloace dacă un anumit document provenit din străinătate a fost întocmit de către o autoritate competentă şi, de asemenea, din imposibilitatea autorităţilor străine de a verifica dacă un document provenit din România a fost instrumentat sau emis de către o instituţie competentă.

Astfel, vom întâlni două situaţii distincte:

- A. Actele provenind de la autorităţile române şi care urmează a fi folosite în străinătate.

- B. Actele provenind de la autorităţile străine şi urmează a fi folosite în România.

A. Actele provenind de la autorităţile române şi care urmează a fi folosite în străinătate, în state cu care România nu are tratate sau convenţii de asistenţă juridică în materie şi pentru care nu există scutire de supralegalizare

a. În cazul actelor întocmite de către notarii publici români sau a documentelor emanând de la instanţele române, procedura de supralegalizare se îndeplineşti în următoarea ordine:

- Se depune actul sau documentul la Ministerul Justiţiei care certifică faptul că notarul public este în funcţie şi are specimenul de semnătură şi de sigiliu depuse la Curtea de Apel competentă şi comunicate Ministerului Justiţiei, (în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr.36/1995 şi art. 8 alin. 4 şi 6 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, în cazul notarilor publici) sau că instanţa care a emis documentul a cărui supralegalizare se solicită este cea competentă să emită un asemenea document.

- Apoi se certifică, de către Ministerul Afacerilor Externe, semnăturile şi sigiliile aplicate de Ministerul Justiţiei.

b. În cazul actelor ce emană de la diverse instituţii române (de exemplu, diplome de studii sau acte de stare civilă), acestea trebuie certificate, în primul rând, de ministerul care coordonează activitatea respectivelor instituţii emitente (adică Ministerul Educaţiei şi Cercetării - în cazul documentelor de studii şi Ministerului de Interne - în cazul actelor de stare civilă) şi, apoi, de Ministerul Afacerilor Externe.

c. În cazul în care se doreşte utilizarea în străinătate a unor docu-mente de studii emise de instituţiile române de învăţământ, pentru echivalarea studiilor sau a unor acte de stare civilă, trebuie urmate patru etape succesive:

1. certificarea documentului de către ministerul care coordonează activitatea respectivei instituţii emitente (Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau Ministerul de Interne);

2. traducerea documentului de către un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei şi legalizarea traducerii sau a specimenului de semnătură a traducătorului, în condiţiile art. 94 din Legea nr. 36/1995 şi art. 96-103 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr.36/1995; 3. certificarea semnăturii şi sigiliului notarului public de către Ministerul Justiţiei;

4. avizarea Ministerului Afacerilor Externe.

După aceste etape, în cazurile prevăzute la pct. a, b şi c de mai sus, documentul astfel avizat este supus supralegalizării la misiunea diplomatică sau oficiul consular din România, al statului în care urmează a fi folosit acel document.

Această procedură finală, de supralegalizare se justifică prin faptul că între Ministerul Afacerilor Externe din România şi misiunile diplomatice străine are loc un schimb permanent de informări privind specimenele de semnătură, astfel încât autoritatea care supralegalizează să poată con-stata, cu certitudine, că actul ce urmează a fi supralegalizat a fost semnat de funcţionarul autorizat în acest scop.

B. Actele provenind de la autorităţi sau instituţii din străinătate, din state cu care România nu are tratate sau convenţii de asistenţă juridică în materie, care urmează a fi folosite în Romania şi pentru care nu există scutire de supralegalizare

Pentru aceste documente trebuie urmate trei etape succesive, în cadrul procedurii de supralegalizare:

1. certificarea propriu-zisă a documentului, care se îndeplineşte, nivel naţional, de către autoritatea competentă, în funcţie de propriile prevederi legislative;

2. supralegalizarea documentului, vizat de autoritatea competentă a statului de provenienţă, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României, din acel stat sau de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului de origine, din România;

3. supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

Cu titlu de exemplu, în unele state din Statele Unite ale Americii, care nu sunt semnatare ale Convenţiei nr. 12/5 octombrie 1961 a CONFERINŢEI DE LA HAGA, un act emis de către un notar public (care, în conformitate cu prevederile legislaţiei americane, nu trebuie să aibă studii juridice, ci trebuie, doar, să fie un cetăţean exemplar, căruia i se încredinţează un mandat de notar public pe o perioadă de timp strict determinată) trebuie supralegalizat, în mod succesiv, de următoarele autorităţi ale Statelor Unite ale Americii:

- tribunalul districtual de competenţă,

- curtea de apel de competenţă,

- Curtea Supremă de Justiţie,

- Departamentul de Justiţie (ministerul justiţiei al S.U.A.),

- Departamentul de Stat (ministerul de externe american al S.U.A.)

şi apoi de oficiul consular al României din Statele Unite ale Americii sau de Ministerul Afacerilor Externe al României.

Dificultăţile apar în condiţiile în care se doreşte utilizarea în România a unor documente provenind din state nesemnatare ale unor tratate internaţionale în materie sau cu care România nu are tratate sau convenţii de asistenţă juridică în materie şi în care România nu are misiuni diplomatice sau oficii consulare, state care, la rândul lor, nu au oficii consulare sau misiuni diplomatice pe teritoriul României.

În acest caz, de cele mai multe ori, procedura supralegalizării nu poate fi îndeplinită sau se îndeplineşte cu mare greutate şi la costuri foarte ridicate. În astfel de situaţii, documentele trebuie supralegalizate de autorităţile statului de provenienţă a acestora (autoritatea judecătorească şi ministerul de externe), urmând să fie supralegalizate şi de Ministerul Afacerilor Externe al României.



Notar public Ioana Lambrina Vidican
Camera Notarilor Publici Bucureşti


Avocat Baroul Bucuresti Asistenta si reprezentare juridica la toate instantele de judecata www.cabinetonline.ro
[Sediu cabinet]


 

 

Ultimele comentarii:
plotuna radu comenteza: ''as vrea si eu sa iau legatura cu seflu postului de politiea pentru un caz putin delicat an legatura cu domnul plotuna io ... »»''

e. hurmuzachi comenteza: ''am nevoie de date suplimentare pentru contactare .Sunt elena cirsmar din clasa bailicenco promotie 1976 ... »»''

ilie comenteza: ''dosar executare Chiru Ionel ... »»''

Mihai Mihaela comenteza: ''Am intrebat astazi la doamna Alecu Corina ( sau Sorina) daca a iesit asdeverinta pentru plata taxei de mediu si mi-a inc ... »»''

Mihai Mihaela comenteza: ''Sunt foarte nemultumita de modul de organizare al acestui serviciu cat si de comportamentul unor functionari. ... »»''

Radu Liviu comenteza: ''Domnu Hanes,va rog sa ma contactati,0740559232 ... »»''

Mereuta comenteza: ''Buna ziua,

aveti acordul meu scris pentru publicarea datelor cu caracter ... »»''

 

 

Harta administrativa a Romaniei Judetul Satu-Mare Judetul Bihor Judetul Salaj Judetul Cluj Judetul Alba Judetul Hunedoara Judetul Arad Judetul Timis Judetul Caras-Severin Judetul Mehedinti Judetul Dolj Judetul Olt Judetul Gorj Judetul Vālcea Judetul Arges Judetul Dāmbovita Judetul Teleorman Judetul Giurgiu Judetul Calarasi Judetul Constanta Judetul Ialomita Judetul Prahova Judetul Brasov Judetul Sibiu Judetul Buzau Judetul Braila Judetul Tulcea Judetul Vrancea Judetul Galati Judetul Mures Judetul Covasna Judetul Harghita Judetul Bacau Judetul Vaslui Judetul Neamt Judetul Iasi Judetul Bistrita-Nasaud Judetul Maramures Judetul Suceava Judetul Botosani Judetul Bucuresti Judetul Ilfov Judetul Ilfov

 

 

 

Prima Pagina          Sitemap          Harta Site          Mergi sus